În alb...

În alb se pierd toate gândurile fugare ale unei nopţi de vis... în fulgi trecători se regăsesc aburii şoaptelor şi în miros de scorţişoară îngheaţă zâmbete de ţurţuri ce alunecă pe ferestre.

În albul zâmbetelor sclipesc scânteie gălbui şi roşiatice, în albul ochilor aromele tandre prind conturul urmelor timpului, în albul pielii se simte mirosul sării... de mare.

În albul palmelor stau umbrele scoicilor, nisipul fin alunecă obraznic în albul paşilor apăsaţi de amintiri.

Iar fulgi răzleţi poposesc pe fruntea albă încet, să nu trezească... dorinţele unei nopţi albe...

Pe tâmple albe rămân aceleaşi vorbe calde şi în şoapte apar cu paşi mici amintirile... unei nopţi de vis... ca o pagină albă, ce urmează a fi scrisă... în alb şi rescrisă... în alb.